PĂMÂNT BĂTRÂN
Bătrân pământ brăzdat de pluguri, stropit-ai fost cu sânge şi sudoare.
Învăluit sute de ani de ruguri,aprinse de urme cotropitoare.
Lacrimi amare des au picurat, pe morminte de eroi uitaţi,
Cu blândeţe i-ai înconjurat,devenind un tot... devenind fraţi.
Pământ bătrân din mâinile-ţi crăpate, s-au plămădit români cu dragoste de neam,
Cu lacrimi şi cu vieţi-au fost udate...jertfă ce o cântă fiecare ram.
Firele de iarbă murmură în ploi, suferinţa grea ce-ţi tulbură adâncul...
Suferinţă care plânge azi în noi şi ne împietreşte inima şi gândul.
Pământ bătrân, câtă răbdare mai ai cu noi cei de acum?
Când dragostea de ţară moare, în ţări străine-n praf, în drum.
Acasa 